#godsofegypt3 #fertility

Si stateau in noua locatie a lor. Horus era inca faraon. Sne si baiba erau batrani. Erau la loc de pomina in localitate si erau si ei in parte venerati de dragul descoperiri lor. O localitate prospera in care totul mergea bine. Nu aveau probleme, dar se intampla ceva ce le atrase atentia pentru moment si era ciudat. Nu stiau cum sa se descurce. Era ceva la care Sne nu se pricepea indeajuns. Ploua din niste nori negri si grei apa prafuita. Sne decise in realitatea situatiei sa caute experti.
Acestia au decis: a explodat un vulcan undeva... Problema era ca toata treaba asta afecta recoltele care se aflau in tinut. In plus vulcanul aduse deja broaste peste tinut dintre cele asa numite si promise noua distrugatoare ce urmau acestui fapt. Lucrurile pareau pierdute.
Min -zeul fertilitatii barbatului si al minelor si agriculturii spuse ca probabil vor gasi si din ploaie lucruri ce se gasesc in mina, ceea ce nu era foarte rau. De undeva din fundal se auzi o voce. Era un maseur gras. Il chema Dan. Avea si un fel de nevasta care lucra pe acolo ca si servitoare. O chema Me.
Dan venise cu o idee revolutionara, dar venea cu un pret... Zeii trebuiau sa ii dea un copil, caci el nu putea sa faca asta. Acestia au acceptat cu conditia sa rezolve problemele. Ideea era scoata repede tot ce au semanat inainte sa ajunga lacustele la tot ce aveau de ajuns si sa devina canibale ca apoi sa dispara si sa planteze grau nou si ce mai aveau de plantat ca plantele sa absoarba din bogatiile pe care le aduse ploaia in cantitati minuscule. La asta trebuia sa ajute Min. Astfel se ceruse ajutorul lui Horus sa mearga la Ra sa i se ceara permisiune spre o astfel de minunatie. I'au spus: vroiau sa faca plantele sa creasca cu filon de aur daca se putea. Cu diamante pe spic. Era o nebunie. Problema ramanea ca bogatia s'a varsat si in desert, dar Seth nu are cum sa le adune si atunci urma sa se dezvolte un razboi.
Plantele trebuiau luate inainte sa vina lacustele care vor distruge totul in calea lor. Aici a intrat Dan in misiune. El trebuia sa convinga oamenii sa stranga plantele caci altfel zeii nu ii vor ajuta si ii vor parasi. Castigul era o planta ce face un fel de con, numit mugure, in care se fac si seminte si se strang si diamante si au si miez nobil. Era planta zeilor. Ii pregatisera si nume: Cana'a.
Zis si facut. Luasera toate recoltele si Horus se gandi la ceva special. Sa imparta toate bogatiile cu Seth pentru a nu genera un razboi. Un razboi pe care Seth l'ar fi facut in cea mai mare parte din simpla placere. Doar avea sange de aur si tot ce avea nevoie. Totusi avea nevoie de bogatii intr'o anumita masura, incercand sa lucre cu desertul sa isi produca el insusi o lume noua.
Dan pe langa ca era un maseur exceptional era crescut de agricultori. Se pricepea mai mult la agricultura decat la alte stiinte daca era luat repede.
Seth astfel il furase si il duse in desert. Me merse imediat la Horus si il apostrofa pentru greseala facuta. Il bagase in seama pe sotul ei si acum acesta era undeva in desert unde nici nu stia ce urma sa se intample cu el.
Seth vroia sa il faca pe Dan sa renunte la viata sa pentru a'i lua esenta, astfel urmand sa faca si el ceva planta pe care sa o poata creste in desert si sa ajunga sa aiba mai mult sange de zeu si esenta din ochi mai mult decat orice alt zeu, caci zeii, da, aveau ochii din cristale lichide. Urma sa se faca zeul suprem daca Dan ar fi renuntat la viata proprie.
Urma sa il convinga si pe fauritor (Hnum) sa il faca sa ii faca o armata de zei si sa ajunga el zeul suprem, in lumea sa proprie, renuntand la creati lui Amun.
Nimeni nu stia ce vroia sa faca Seth, dar cert era ca era cu omul in desert ascuns bine si nu stiau cum sa il gaseasca.
Atum, zeul renasterii, scarabeul, veni cu o idee: sa isi trimita scarabeii prin desert si sa ii faca sa il gaseasca pe Seth. Zis si facut. Trimise scarabeii si nu in foarte mult timp acestia venira si il luara pe sus, sa il duca in locul cu pricina. Horus era in zbor si merse si el foarte repede dupa Dan.
Bineinteles dadusera si de Behem acolo la ascunzatoare. Dupa o lupta crancena il luasera pe Dan si plecara.
Zeii s'au tinut de cuvant si i'au dat lui Dan si Me un copil si le facura nunta proprie, dar in gand li s'a infiripat o idee: sa gaseasca o alta locatie pentru civilizatia lor. Deja gasisera un seif distant pentru bogatiile ce le'au cules: piramide.

#godsofegypt2 #thefallofrastemple

Si Horus inca era faraon. Lumea se schimbase. De cand era vorba de faptele pe care le'a savarsit pe pamant Anubis avea mult mai putina treaba. Ra era inca pe platforma lui templu batandu'se cu lighioana noptii, Apophis. Bek si nevasta lui murisera, erau muritori, traiau mult mai putin si nu aveau sange de aur.
Horus devenise foarte credincios. El incepuse sa creada ca toti provenim din Amun si Amun Rha; zeul soare in adevaratul sens al cuvantului si bunic, ma rog, stramos al zeilor. Si ca ei sunt in relatie directa cu Anput -zeita mortii si mumificarii.
Ei au plecat de pe Nil. S'au retras un pic mai la sud si s'au instalat intr'un loc unde apa era la limita, dar nu era nici in desert nici in delta Nilului. Vroiau sa se indeparteze putin si de Ra si de Seth.
Nu trecu mult si incepusera sa aibe probleme. Horus il vizita pe Ra regulat. Platforma lui incepuse sa aibe probleme de la ultima lupta cu Apophis si cu Seth.
Seth incerca sa il invete pe Apophis cum sa distruga ziua si noaptea, dar nu reusea inca. Era in bataia pustii lui Ra inca si acest lux a lui Ra se facea simtit; reusea sa distruga sarpele noapte de noapte.
Templul lui Ra inca lua lovituri totusi din cauza ca era puternic Apophis si Ra era din ce in ce mai incoltit pe platforma lui pe care abia mai avea loc sa doarma.
Horus incerca sa se pregateasca pentru chestia asta. Replica templul pe pamant in mijlocul asezarii.
Pana la urma templul pica si se varsa direct in Nil cu tot cu apa universala fapt ce facu Nilul sa se reverse si sa manance din desert cu mare pofta. Timpul lor in orasul nou parea sa fie limitat acum. Ra picase cu tot cu templu si numai putea sa se lupte cu Apophis decat direct din taramul celor vii.
Atunci a intervenit Hnum - a faurit si omul pe o roata de olarit. El a faurit niste creaturi care erau similare lui Apophis si le'a facut sa stea in pamant in desert mai ales in asa fel incat sa atace si ele pe Apophis.
Planul mergea, dar numai aveau oamenii unde sa locuiasca in mod deosebit. Si a aparut Sne. Un alt muritor care avea probleme cu nevasta lui: nu isi mai gaseau loc in care sa locuiasca. El fusese pescar, dar inclusiv de delta. El spunea ca stie localitati unde era mlastina acum caci sigur terenul asa s'a facut si ca vrea sa plece cu oamenii acolo si sa se adaposteasca de razboiul zeilor care deja spunea ca numai are legatura decat cu zeii. E lupta lor si ei, oamenii, numai au ce sa faca ca sa nu fie amenintati de el.
Horus in prima faza nu il ascultase. Atunci Sne si cu Baiba, nevasta lui, se dusera in toate templele si stersera numele faraonului din toate scrierile, incercand in acelasi timp sa ia oameni de partea lor si sa ii atraga spre noua locatie.
Hnum il sfatui pe Horus sa incerce sa asculte muritorii caci ei poate inteleg ceva din viata ce ei ca zei nu inteleg si astfel au idei inovatoare, aducandu'si aminte cum se misca omul pe roata de olarit in asa fel incat sa fie mai usor de facut frumos.
Anubis veni si trase alarma. Poarta spre fericire statea deschisa de cand zeii intrasera in razboi. Haosul noptii ramanea fara partasi? Era o eroare si atunci Horus hotari sa il urmeze pe Snek. Acesta gasise mlastina despre care vorbea si ii zise ca din cate isi da seama exista si din apa universala in mlastina, deci templul lui Ra putea fi din nou pornit, cu binecuvantarea zeilor. Materialele folosite pentru templul lui Ra fusesera aceleasi ca la templul original, deci lipsea doar magia universului din a'l face sa pluteasca din nou si sa devina utilizabil.
Incercara acestia sa reporneasca templul, dar acesta nu putea fi pornit pentru ca erau lighioane si pe pamant si ele pareau sa fie si ele rezistente la orice atac mai putin atacului lui Ra.
Seth se implica si el la un moment dat. Nu vroia sa aibe desertul plin de lighioane si sa nu poata sa le controleze, sa nu poata sa le faca nimica, sa nu fie lider si sa fie atacat de ceva ce semana atat de mult cu Apophis. Simtea ca este pe cale sa piarda si el desertul pe mana asta necastigatoare.
Astfel Snek hotari sa ii ia pe zei, sa atraga toate lighioanele la localitatea in pericol si sa omoare toate lighioanele, caci Hnum avea inca si el puterea sa ii cheme pe toti la roata de olarit, deci putea sa ii hipnotizeze cantand si sa ii atraga in capcana. De fapt se simtea si el vulnerabil la puterea zeilor si simtea ca degeaba stie el mlastina daca nu poate sa scape de sub jugul zeilor care stateau agatati de poporul lui cu toata forta.
Zis si facut. Ra care devenise faraon intre timp in orasul lor dintre lumi se urca in templul lui cel nou dupa ce doborase lighioanele, puse apa universala pe care o separa Nephtys, zeita apelor, in mecanism si pleca, fiind binecuvantata si apa si caleasca, intra'devar, de zeitatea unica ce mai exista si se ridica la ceruri sa lupte cu Apophis in continuare, caci cu lighioanele lui aproape distruse ziua si noaptea. Plecand i'a spus lui Seth: Inca e valabila oferta pentru tine! Poate te hotaresti si imi iei locul in timp.
Acesta rase scurt si pleca inapoi in desertul din care facea parte, disparand.
Lumea era din nou politeista, cu Horus ca faraon si Snek ca si ajutor principal impreuna cu nevasta lui Baiba. Totul revenise la normal. Localitatea dintre lumi din ceea ce era mlastina deveni capitala poporului lor si traira fericiti in continuare.

#planetshostel #initiation #development #ending

ROSTON
si era unu. avea doi frati. erau mici. il chema roston. si avea pe kristie si mehla. au fost bagati intr'o singura camera. aveau un ecran undeva in camera. in jur se auzeau zgomote de adulti pe undeva. ei povesteau despre locul in care se aflau. vroiau sa schimbe ceva. sa faca intrarile la blocuri mai largi. cu locuri de stat. cu scrumiere. cu cosuri de gunoi. cu plaje pe acoperis.
si se auzeau zgomotele alea de adulti din ce in ce mai tare. si la un moment dat ei se hotarara sa vorbeasca in gand. dar s'a intamplat ceva. mehla a vazut ecranul cu pureci si s'a speriat. kristie a vazut cum se schimbau puricii in forme geometrice. roston a inceput sa le arate ce gandesc ei pe ecran.
a mai trecut ceva timp. pe ecran se vedeau deja imagini cu continente si alte chestii dar ceilalti doi nu le mai vedeau.
RONALD
nu era el foarte mare. crescuse intr'o familie ciudata. parintii erau tigani. sarbi. si romani. stateau undeva la sat. pe la ei trecea lume. sa ia impletituri sau sa li se citeasca in carti si in globuri de cristal. ei aveau niste globuri de cristal mici. si notau cu familile lor la fiecare glob de cristal cui ii ghicisera.
si mai trecuse ceva timp. vreo doi ani. ronald invata sa citeasca si el in carti si in globuri. testa pe ce putea. pe animale. pe alti copii. reusise sa intre la scoala. era undeva departe de unde statea. intr'un fel de camin. era o scoala frecventata de oameni de natura lui. a ajuns intr'un depozit de astfel de globuri. si avea si el un glob nou si carti de tot felul de tarot la el. si a scapat cartile pe jos cu glob cu tot. s'a impiedicat de o treapta. si in timp ce lua fiecare carte de pe jos... se vedeau energi ce se duc spre globul de cristal cel nou. el isi aduna atent totusi toate cartile, dar cand puse mana pe glob, se vazu o lumina puternica si din nou ceva harti. cu totul noi. arunca globul si pleca.
PETI
era o fata. ii placeau florile. se plimba de mica intre flori. ani si ani de zile. traia intr'o ferma de flori de camp. aveau o mlastina. ei ii placea sa se plimbe tot timpul printre flori si uneori sa se duca si pana la mlastina. dar mama ei ii spuse sa nu se aventureze noaptea pe langa mlastina niciodata. asta pentru ca noaptea mlastina se transforma. are o viata a ei. de noapte. si se face ceata si se aduna animale. dar trecu vremea. plantele veneau si treceau. pana cand intr'o iarna peti se otara sa stea mai mult pe langa mlastina. broaste treceau si se faceau pe apa inele de mazga, dar parca inghetau. incepu sa mearga in fiecare seara la mlastina. vedea cerculete in forma de fulgi de nea. vedea forme de stele. si veni si vara. si parintii ei duceau la fiecare vanzare de nunta sau inmormantare sau botez flori pe apa. nu trecu si vara si peti vazu si ea forme organice... ele se mai repetau si ajunse sa le dea si nume. dar le tinea secret... dupa mai vreo doi trei ani incepuse sa si le noteze. si formele si numele. erau deja cunoscute ei.
SLIMANUS
el era un tip ce tinea foarte usor minte melodiile ce i le cantau parintii la capul patului. dar si daca cantau prin casa. s'a lipit foarte tanar de microfon si de tainele cantatului. era foarte dedicat si canta din suflet. uneori vorbea doar la microfon. canta si se ruga si filozofa. statea in studio. microfonul are o sita in fata. are si o bila de metal in partea de jos. cade lumina de la studio in microfon si se rasfrange in geamul despartitor. e un pic fumuriu si geamul si se onduleaza de la muzica ce canta in camara. el incepu sa vada in oglinda aia forme. forme ce sa rasfrangeau de la toate elementele din camera. el nu prea indraznea sa zica ca sunt harti. dar cand trecu in camera comanda si asculta din muzica ce a inregistrat'o se vedea pe sticla fumurie cam aceeasi imagine. incepu sa creada ca ceva nu este in regula.
BOKI
el trai in zona vitrega. era in nord de tot. erau munti din gheata si lacuri cu foci. avea un iglu facut din blocuri de zapada scoase din munte. dar si blocuri de gheata. alea erau asa, mai intr'o parte. el observa ca daca canta cu focile, soarele stralucea altfel, se vedea in gheta de la el de la iglu. se intampla si daca canta cu marea. si chiar cand se juca si cu zapada incercand sa scoata sunete mai ciudate. dar ceva il facea sa prinda mai mult interes. incepu sa vada ca si cand ii calculeaza bunica lui norocul cu oase de pasare se vede cevea ciudat la el in gheata de la iglu. astfel se inchise inauntru si incepu sa se joace. cu zapada. cu oase. cu sunetele ce treceau de la foci. cu tot ce putea sa cante ca sa isi dea seama ce se intampla cu lumina ciudata pe care o gaseste. gheata la un moment dat incepu sa se topeasca. asta observa el dinauntru. si lasa pe gheata o forma ce semana cu forma lasata pe zapada. era antartica oare? sau nu era... era o harta... un pol. un ceva.
PINTA   LOKI
el se nascuse la mare. era aproape de apa, dar aveau si bazine pe acolo. traia numai in apa aproape ca puteai zice. ii placea sa inoate. statea in apa cu orele. se interesa de fiecare de unde e, de unde vine. ii placea sa faca ture in bazin si sa uneasca mental locurile despre care auzise. in timp incepuse sa vizualizeze in apa locurile despre care tot vorbise. trecu ceva timp cu el invartindu'se prin bazin si incercand sa'si imbunatateasca cunostintele geografice. el avea si un concurent cu el. il chema loki. cu el incepuse sa vorbeasca despre locuri noi sau pe care nu le cunosteau. petreceau din ce in ce mai mult timp in apa. dupa o sesiune de inot lunga de cateva zile ei incepusera sa se certe. fiecare vedea
in reflexiile de pe tavan din apa o lume noua ce tot aparea dar lumile lor din descrieri nu pareau sa fie deloc la fel. vorbeau despre lumi cel putin la prima vedere diferite. parca doar cateva lucruri se potriveau. avea asta sa insemne despre ei ca erau prieteni?
GALI
era o fata micuta. se comporta ca o fetita normala. tot vedea ea un fluture. era un pom cu scorbura in curte. fluturele se tot ducea in copac. ea urca in copac dar nu intra niciodata in ea desi avea loc. incet incet incepu sa se simta tot mai rau. o dusesera familia la doctor. nimeni nu ii zicea nimic. dar i se umfla stomacul. ea numai urmarea fluturele. si acesta ba venea la ea ba statea in scorbura. pana la urma sora ei a convins'o sa urce in copac cum ca mai avea putin de trait. ea se urca. problema aparuse. o creanga s'a rupt. ea a cazut in copac. atunci a venit si fluturele la ea. problema e ca lesinase. au scos'o pompierii. ea se intalnise cu parinti si sora apoi si le spuse ca parca vazuse ceva cand lesinase dar numai tinea minte. trecuse pe langa copac din nou. vazu o forma pe copac ramasa de la taiat... iesita mai inafara... de fapt acolo se rupse copacul. avea o forma interesanta. ea isi dadu seama ca asta vazuse defapt in viziunea ei... dar tinea minte mai mult cum se plimbase pe acolo. culmea... incepu sa ii treaca durerea de stomac si aparent se vindecase.
LAREN
el era sahist de mic. isi dezvoltase o pasiune pentru jocurile de tabla. lui ii placea sa bea ceai din plante pure. ceai care ramanea cu zat. ramaneau frunze pe fundul canii. nu baga in seama frunzele alea. dar venea lume la el si mai in gluma mai in serios ii spuneau ca ii ghicesc in frunzele de ceai daca castiga sau nu. el era incapatanat si nu dorea sa se implice in jocuri de superstitii. astfel incepu sa faca misto de oamenii care il sacaiau. isi bea ceaiul si spunea: uite mi'a ramas o grenguta stramba in ceasca! e semn clar ca o sa castig dupa cotitura. si de multe ori castiga. uite am baut tot si seamana cu o pana! asta inseamna ca o sa castig incet. uite am o imprastiere! inseamna ca daca joc imprastiat o sa pierd. si tto una si tot alta. tot el sa castige. adevarul e ca juca bine. dar in timp observa ca o pata ce o tot vede pe ceasca ii reapare. atunci a intrebat pe cineva oare de ce. si a primit un raspuns. mai in gluma mai in serios. pe insula aia o sa stai tu!
MURI
muri se nascuse intr'un circ. parintii nu vrusera sa il lase si se organizara intotdeauna bine incat sa poata sa tina un copil cu ei. nu era mare lucru pentru circ sa tina copii defapt. erau crescuti impreuna cu animalele. aveau disciplina naturala pe undeva. el nu se putea ocupa de dresaj. era prea mic. dar incerca. si tare era fericit ca uneori circul avea pui de animale cu care sa se poata juca. dar el se juca cu animalele altfel probabil. vorbea cu ele. le intreba ce scheme vor sa faca si le imita. in capul lui se afla o idee. sa isi deschida el la un moment dat un circ. poate cu parintii lui. totul mergea bine. dar incepuse sa intrebe animalele o chestie: unde o sa isi deschida el circul? si vazu animalele imprastiindu'se pe jos la intrebarea asta. ele indiferent de care erau pareau sa se aseze asemanator. el luase asta ca si mesaj. deja isi facuse un plan. vroia sa ajunga acolo unde il trimit animalele. chiar daca ele poate in mintea lor glumeau. el vroia neaparat sa ajunga sa aibe circul lui. dar nu avea idee despre ce urma sa se intample.
HEKHY
el era un copil minune. sau asa se spunea despre el. reusise sa faca de mic jocuri pe calculator. era foarte priceput. si incet incet devenea din ce in ce mai bun. era autodidact. invata de pe unde apuca. era deja internet. evident. el reusi sa sparga un sit internet... reusise sa intre in conturi la banci. dar nu fura nimica. nu vroia. desi nu prea castiga ceva din jocurile pe care le facea. astfel el continua aventura pe internet. ajunse si la un satelit cu spargerea bazelor de date. satelitul ii transmitea mesaje ciudate. vazuse mesaj de la satelit cum ca el defapt cucerise satelitul si era sub puterea lui... el viziona toata harta lumi. dar se vedea pe bucati. ca si cum cineva punea ceata pe imagine... el se hotari sa puna satelitul sa vizioneze inafara orbitei. sa ii arate cevea nemaivazut. in schimb el vazuse o forma mare. nu vroia sa creada ca o planeta se poate vedea atat de repede intorcand un satelit. il puse inapoi. vazu imagini din viziunile ce le avusera restul copiilor.

INITIEREA

veni politia peste el. vazura ca are un satelit. l'au acuzat de furt. el incerca sa le explice ce s'a intamplat: el numai intrase pe satelit sa vada ce se face cu el si satelitul ii intrase voluntar sub control. dar era ilegal sa faci si asta si atunci politistii l'au pedepsit ducandu'l la securitate. a ajuns intr'o casa in care se duceau copiii infractori. dar primise o aripa a locatiei speciala. doar pentru el.
acolo il pusesera sa povesteasca tot ce s'a intamplat. el atunci le'a spus ca nici nu stie daca merge bine satelitul cum ca la un moment dat ii arata imagini diferite si de pe pamant.
bineinteles oficial el era inchis si toata lumea il considera nebun. totusi nu prea era asa. doctorii analizau cu atentie tot ce spunea si ajungeau la tot felul de teorii. ca cineva ar fi bagat un virus in sistem care sa vrea sa controleze lumea si vremea. poate ca formele respective erau pentru a aranja nori cu bombe de vreme secrete. poate. dar hekhy o tinea pe a lui. el sustinea ca se vedeau formele separate si ca pareau sa formeze atceva. era din cauza a ce vazuse in spatiu. niste forme care se asezau pe pamant.
primi un arsenal complet. calculator. glob de cristal. telefon inteligent. tableta. numai sa gaseasca sursa informatiilor. el astfel gasi incet incet pe toti care se conectasera cumva in baza informationala a satelitului. cum facea asta? cauta imagini desenate de el din ce isi amintea si le compara cu informatii pe care le gasea pe internet.
astfel daduse de roston. de ronald. de peti. de slimanus. de boki. de pinta iar acesta ii zise de loki care numai vroia sa recunoasca nimic. daduse de gali. laren veni singur. si muri nu aparuse inca. el nu daduse la nimeni informatiile despre ceea ce vedea sau credea.
ei pusesera cap la cap hartile, dar pentru ei parea sa nu aibe sens in mod special.
asta pana cand se intalnira cu muri la un spectacol. asta pentru ca ii ducea de la sediu la tot felul de expozitii si evenimente unde credeau ei ca pot sa afle informatii despre ceea ce se intamplase cu satelitul.
ii dusese la muzee de razboi sa isi compare hartile cu hartile de acolo astfel incat sa le apara macar o eroare sau ceva de care se puteau lega.
ei gasisera ceva asemanator la un desenator. se potriveau unele harti. dar desenatorul le spuse ca nici el nu are opera terminata. ca ii lipsesc detalii. astfel il cooptase si pe desenator. il chema rula.

DEZVOLTARE

rula le explica de ce deseneaza el harti de genul. el spusese ca le vede in minte si ca asa coreleaza el povesti din jocuri sau din povesti confruntate cu lumea reala. el vedea lumea ca un organism in dezvoltare. intr'o continua schimbare. gasise niste relatii intre realitate si fictiune si se ducea pe ea. dar lucrurile nu mergeau atat de bine. nu se puteau hotari pe un motiv clar de ce fiecare vazuse alt element si de ce nu le pot lega intre ele cum credea rula ca poate. sa le puna toate pe o plansa si sa incerce ei sa se ghideze spre o lume perfecta poate...
ronald reusi sa scape de la institut. el ajunse sa auda ca la circ se folosesc globuri de cristal si astfel a ajuns sa il gaseasca pe muri. incet incet ei facura un plan. in timp ce se ascundeau cu niste animale in natura. asta pentru ca nu vroiau sa fie gasiti. cumva simtira ca si animalele ii tin separat. muri zise ca ele faceau asta si la circ uneori. daca vorbea cu ele despre taram ele se puneau stavila pentru alti oameni ce vor sa intre in circuitul intern.
ronald il convinse sa ii scape pe toti din institut. deja erau adolescenti maturi.
ii scoase cu grija pe toti din institut. reusisera sa adune si animale salbatice sa ii ajute. nimeni de la institut nu patise nimic. totusi ei erau cautati ca si cum ar fi omorat pe toata lumea.
s'au adunat sa isi caute familile pe rand sa ii intrebe cate una alta. poate stiu ei ceva din ce se intampla. nimeni nu le daduse nici un raspuns.

FINALUL

ei au hotarat sa se promoveze cumva. sa gaseasca ce legatura are harta lor cu realitatea si sa o ia ca pe o profetie sau ceva asemanator. dar nu reusisera decat sa dea de oameni ce aveau si ei alte harti si intrasera intr'o ceata si mai mare.
atunci le'a venit sfarsitul grupului. s'au hotarat sa se desparta. sa mearga fiecare pe drumul lui. au invatat totusi ceva din experienta lor. isi alesera drumuri ce pot fi corelate cu hartile lor si cu hartile reale. astfel fiecare o lua pe un drum separat. unii mai la tropice. unii mai la ecuator. altii mai la pol.
si au plecat. nu s'au mai intors. poate nici numai avea nimeni sa ii caute. ei traiau cu speranta.

asassin's creed crq!crzz latvia

si era razboi in tara. pe de o parte rusii, pe de partea cealalalta olandezi cu englezi cu danezi.
srico nu vroia sa se implice in conflict, dar era terta parte, nu reusea sa se miste fara a interveni in conflictele existente.
lumea era foarte pasnica. vroiau sa isi creasca animalele in pace si sa isi desfasoare activitatile de zi cu zi.
erau niste batausi care se bagau intre dansatori si srico se baga intre ei sa ii alunge de pe scena zilei.
misiunea lui pe de alta parte era sa adune animale pentru oamenii care aveau nevoie, astfel el incepu sa caute tot felul de capcane care sa nu deterioreze animalul.
cauta intre oameni si incet incet, dupa ce isi procura proiectele, incepu sa isi procure si materialele cu care sa construiasca capcanele.
incerca sa nu se implice in conflict, dar multi picau pe urma lui.
povestea nu se complica prea mult si dupa ce isi stabiliza locatari incepu sa lupte impreuna cu ei inspre a elibera poporul.
zis si facut. incet incet toti straini fusesera eliminati din tara si trimisi la ei acasa.
latvia era libera sa danseze cu ajutorul lui srico.

asassin's creed crzz!crq bucarest

gelu il chema. era prin bucuresti. singurii de care trebuia sa se fereasca erau rusii care incercau sa castige puterea, tara fiind comunista ca si a lor si vrand sa o recucereasca, si de securitate, care apara sistemul si incerca sa elimine orice lucru ce poate instiga...

atunci gelu se hotara stand cu ionela, prietena lui, sa se asocieze cu strainii din oras. de prin timisoara veneau si francezi si nemti si italieni si maghiari si tigani, poate reusesc sa miste ceva in sistem sa se poata implica si ei in miscarea tarii. dar nimic nu mergea. incerca sa adune pamflete de prin oras. 

incepu sa se implice cu strainii si sa inteleaga ce vor acestia. ei vroiau democrtie greceasca. vroiau sa se poata implica in deciziile generale. 

incepu sa joace barbut cu localnicii ce puteau sa scape de securitate. 

incet incet se implica in recuperarea pentru oamenii de teatru printr'un anume niculescu a rechizitei necesare pentru a desfasura pamflete ce sa indeparteze puterea comunista.

incerca sa negocieze cu circuri sa isi lase animalele pentru a porni circul globus bucurestean cu motive similare.

incerca sa elibereze oameni din diverse locuri pentru ai pune in casa poporului sa inceapa sa isi creeze imperile care nu ii lasau sa le construiasca, cu sindicate la nivel de tara, sa tina preturi si avantaje sub control, sa elibereze libera exprimare.

gelu era tot timpul atacat de securitate si de alti comunisti care incercau sa castige puterea, dar se descurca el pana la urma. 

reusisera sa faca unele lucruri, sa trimita niste straini acasa si sa ii aduca cu promisiuni prin romania pentru a porni o revolutie. primul oras care o muscase fuse timisoara, iar udpa el urmara si altele.

pana isi desfasura o misiune de a opri lupte de caini pe strada se umplu si bucurestiul de revolutionari, dar noua putere fuse deja compromisa, urmau conducatori tot dintre vechii comunisti, dar intr'adevar, intr'o democratie.

cand vazu ca nu reusise sa faca mare lucru, gelu o lua pe ionela si pleca.

asassin's creed crzz!crq sicilia

nunzio il chema. se afla in sicilia, in sudul insulei, langa un turn. cabrera se numea.

aveau cateva locale: capello, al pedro, tavolara... el avea de lucru in aprovizionarea lor cu elemente cat mai de caliatate intre ce gaseau in negotul cosmopolit ce avea loc pe acolo: tunisieni, marocani, maltezi, romani, napoletani, arabi (din emirate, din asia mica), africani (veniti de prin egipt), spartani, atenieni...

el avea contact cu portul, cu barurile si cu oamenii din localitate (care se ocupau de negotul cu plante de tot felul; in deosebi medicinale, dar si din cele decorative)

ei aveau mai multe temple prin localitate: al colonada, san pietro, al socorso... ei colaborau cu sudul insulei pentru negotul cu vaticanul pentru a alimenta roma.

Acesti sudisti colaborau cu cei din palermo, care detineau controlul la negotul cu nordul, cu roma pe deoparte, cu roma pe de alta, dar ei aveau la dispozitie armata, si astfel nunzio colabora cu ei la distanta pentru a stii cum merg lucrurile. 

In sudul insulei, culmea, transportul era controlat de o puscarie, azkabam, ce se afla dupa un ponton, in mare. acolo se zicea ca e loc lasat de zei, loc pe unde vroia minotaurul sa iasa din labirint. puscariasii ajutau la transportul merindelor de pe hectare in azkabam. 

unu dintre paznicii principali era cavasa, o femeie provenita din cateva generatii de africani cu arabi si sicilieni. ea era si contactul lui nunziopentru misiunile ce le aveau acestia. 

el strangea prin localitate de mai peste tot de bancnote reale si bancnote in faze de proiectare si le ducea la cei care se ocupau de relatii cu exteriorul si de posta.

din cand in cand apareau si pirati pe localitate, ei incercau sa fure din bijuterii si suveniruri, pe care nunzio le strangea ca misiune de pe muntele etna, direct de la lava, si pe care le plasa printre oamenii de la baruri ce se ocupau cu jocul de carti si negotul pentru magazinele de suveniruri si bijuterii.

msiunile erau sa gaseasca tuburi de metal pentru clopotele de casa, sa caute roca vulcanica nearga pentru statuete, sau diferite pietre ce mer integrate in bijuterii.

pe langa muntele etna apareau si salbatici care intrau pe insula prin diferite lucruri necunoscute, pe care, bineinteles nunzio ii elimina.

scopul lui era sa ajunga sa controleze puscaria din sudul insulei cum ca puscaria incepuse sa se piarda din controlul insularilor si cum ca acestia faceau troc cu piratii.

nunzio vorbi cu un tunisian erbi, cu un marocan terj, maltez robi, roman caius si arab esin pentru a se profila pe recucerirea puscariei.

cavasa nu credea ca acestia vor reusi.

se imbracasera incet, toti cu glugi si arme facute din materiale culese de pe munte si se indreptara spre puscarie chiar si cu caini dresati (cane corsa) si atacara puscaria. cainii inainte, care blocara pe cativa dintre cei de acolo, iar ei (nunzio erbi terj robi caius si esin) se indreptara spre sefii puscariasi si spre coruptii paznici in a recupera zona.

astfel nunzio o cuceri pe cavasa si prelua fraiele curieratului impreuna cu formatia cosmopolita. ei continuau sa faca trocul cu roma, dar deschisera si cu trocuri cu statele africane in masura putintei si incepusera trocul cu suveniruri.

asasassin's creed crq!edzz banatio

se face ca era o regiune. regiunea se numea banat. si langa erau crisana ungari serbia tara romaneasca si ardealul.

era vremea dacilor romanilor gotilor si altor triburi.

si venea un grup. se apropiau de timisoara. erau romani. si daci. dar putini. marc il chema pe el. si avea dupa el si o femeie. dana.

intr'o piata cu doua manastiri ajunsera intr'un final. acolo il asteptau parca mai ales unul. eugen il chema. si el avea o fata, mai distanta, valva.

vroia grupul sa se opreasca pentru a se aproviziona in calatorie. eugen le zise ca nu pot sa se opreasca daca nu ajuta localitatea, caci localitatea este acolo doar pe motive de lucru si depozit...

atunci marc se hotari sa se plaseze toti in oras si sa se descurce cum pot. era acolo o padure, padurea verde si se plasara exact langa ea. se hotarasera sa isi faca un mic satuc. aparu atuncio asezare. ei vroiau sa isi spuna muzeul satului si sa ajute locatarii sa isi adune din bogatiile locale.

marc si eugen colaborau bine. faceau negot cu sarbi si maghiari vechi, se informau de tot felul de trasee avantajoase.

marc venise cu cardasie si incet incet fiecare pleca din localitate:

dorian dupa ce il ajuta pe marc deschizandu'i un atelier de facut bere, therapya, si copierea planurilor pentru a face un atelier, pleca. merse in vigevano. plasara deja o cladire in muzeul satului, semana cu o biserica.

gruia se hotara ca vrea sa se retraga dintre cunoscuti, hotari sa o ia spre nord, si el cu un grup. de data asta il urmara si cativa localnici. asta nu inainte de a recupera cu marc o copie a clostii cu pui de aur si a o ascunde si pe ea in muzeu.

eugen veni cu o idee. sa ii puna sa procure o colectie de oale de alama. asta o recuperasera de la niste tigani. acestia stateau in aceasta zona de mai mult timp, ei venise nomazi, putini, pasnici, si se hotarara sa colaboreze. il recompensa eugen pe marc cu toate uneltele de care e nevoie intr'o gospodarie.

alta misiune fu de a aduce de la sag piatra pentru un sculptor ce se plasa intre giroc si timisoara sa creeze niste statui pentru muzeu. acesta facu niste fetite mici cu porumbei in mana.

dup'aceea urma o misine de cucerire a unor izvoare. timisoara avea niste turnuri de apa, unele facute prin tuneluri la distanta destul de mare de localitate, pentru a depozita apa. ei mersera in localitate si furara de cateva ori apa cu carutele pline de butoaie. si in lipova si in buzias.

de atunci facusera patrule care sa mearga la furat de apa, fiind izvoare ce ies din pamant, naturale, cu fantani si marc numai participa la furturi. dar se implica in a face negot cu locuitori acelor localitati inspre a lua oale si tuci din lut de la ei; unele chiar vechi si de colectie, pentru ca acestia raidau localitati parasite din cauza fluxului de persoane catre localitati mai mari. 

incet incet dana se apropia mult de localnici, invatandu'le traditile.

ei mergeau primavara la inceput prin oras cu paparuda, un obicei ciudat in care o fata se imbraca in lastari si fuge prin oras cantand (subcarpati probabil =)) ) si vecini, functie de cum reactionau la muzica ii aruncau mancare in cos sau o stropeau cu apa.

spre toamna, dupa ce strangeau recolta, se imbracau toti in zmei si fantome si faceau petrecerea santilbacilor. alungau spiritele rele de pe depozite ca sa nu vina sa stea intre mancaruri sa cheme rozatoare si molime peste ce aveau de tinut.

jucau si sport. aruncau cu o minge de carpe si o loveau cu o bata. scopul jocului era ca echipa celui care loveste mingea sa arunce mingea pana la cel care statea la baza inainte ca cel care arunga mingea sa ajunga la baza.

incet incet aprarura si misiuni vanatoresti. sa prinda vanat pentru piata comuna de la iosefin. marc se pregati astfel, din toate misiunile cu bagaje care le putea duce cu el pe drum.

in tot timpul acesta erau si turci prin preajma. ei incercau sa cucereaca localitatea si sa se infiltreze, dar marc se ocupa in general de ei... 

incet incet aparura prin oras oameni si copii ce incercau sa ajute la dezvoltarea orasului cu tot felul de schite. marc fugea prin oras dupa ele separand pe cele ce le considera de valoare cu cele care aveau potential.

valva si dana pana la urma se indragostira de perechile inversate si astfel dana ramase cu eugen sa aibe in continuare grija de ale lor si valva pleca cu marc pe o insula, in sud vest, unde auzisera ca pot sa se ocupe de ale lor cu oamenii de acolo.

#irobot2 reprogramationendzeitgalouwr

Si se face ca trecusera cativa ani. Buni. Robotii erau inca blocati in regiunea lor cu containere. Nimeni numai stia ce mai fac. Se izolasera de ei. Inca aveau avantaje din epoca lor, dar lumea li se schimba foarte tare.
Politistul era inca in forta muncii. Baiatul agitat devenise specialist in sustinerea modulului de circulatie. Asistenta pe de alta parte devenise profesoara in psihologie si probleme de integrare.
Lucrurile totusi stateau intr'un echilibru relativ. Oameni incepusera sa se specializeze in a'si face tot felul de aparate si programe care sa inlocuiasca spectaculosii roboti cu care obisnuisera sa se desfasoare.
Unii intrasera intr'o miscare secreta: doreau sa controleze ei robotii care erau izolati. Robotul principal  era inca independent, dar se inhaita cu asemanatii lui, pentru ca sa intre in multime, sa se camufleze.
Toti oamenii credeau ca robotul control este distrus si astfel numai functioneaza.
In curand incepura sa apara probleme: accidente fara soferi, magazine furate, banci sparte, valori distruse.

La noi e deacord, e HA Dumnezeu? Poate nu, HAHAHA, fim cinstitzi, e o mare stea, shi cam asta e, shtitzi...
Bineinteles politistul incepu imediat sa investigheze. Nu avea voie sa intre in perimetrul robotilor.
Incet, incet incepu sa se gandeasca sa isi uneasca fortele cu luptatorii sai speciali. Seful, bineinteles, nu era deacord.
Baiatul ii spuse ca incep sa apara probleme in programele cibernetice pe care acesta le guverneaza.
Asistenta ii spuse ca probabil este vorba de roboti, cum ca le seamana modul de operare; dar politistul avea deja in vizor treaba cu pricina.
Reusira deja sa prinda cativa roboti si chiar reusisera cu o echipa sa ii tina oarecum sub control...
Robotul era inca in miscare, ceva nu era in regula. Incerca chiar sa lase urme: bucati din desenul pe care il facuse cuplului politist si asistenta. Dar nimeni nu intelegea mesajele.
Incepusera sa le plaseze pe harta si observara ca desenul strangula o anumita zona speciala, dar pana sa ajunga sa raideze zona respectiva, observasera ca programul control revenise. Cumva reteaua gasise o derivatie care ii permitea sa intre pe statii in hibernare.
Nu dura foarte mult si echipa se refacu, dar aveau o problema. De cand programul control isi revenise, robotii numai aveau decat actiuni haotice si numai ascultau nici macar de programatorii care reusisera sa ii scoata din izolatie.
Politistul incerca cu forta armata sa tina sub control situatia, dar se descurcau greu.
Echipa mare se facu si pentru a incerca sa scoata programul control din influenta. Dar esuau lamentabil.
Pe campul de lupta afla si robotul despre planul cel mare si veni la un moment dat cu o idee. Sa formeze mai un program control cu informatia sursa provenita din propriile circuite.
Il lua politistul repede, si sub aprobarea asistentei si il du la echipa baiatului si incercara sa aplice ideea.
Zis si facut. Nu mult dupa lansarea programului incepura sa apara bruiaje in statiile hibernande si robotii pareau sa isi revina.
Hotararea urma sa fie luata. Toti robotii se vor autodistruge cu rachete umane prin propriul control. Lumea urma sa fie mult mai linistita asa, spunea robotul.

Povestea unui papa. Profesand.

Bede era la vatican. cardinali, consilieri, paznici din toate culturile, pictori, sculptori, teologi...
Incepu sa profeseze. in fiecare duminica isi spunea pasurile in legatura cu evenimentele mondiale ce treceau pe la urechile lor si tinea o slujba adecvata.
Se implicase in dezvoltarea cantaretilor din zona. Ajunsese sa le denumeasca clanuri; in functie de accent, in functie de tema versurilor. Selectase si pictorii. In functie de stil, in functie de modul de lucru, in functie de preferintele lor in directia desene din imaginatie sau desene cu model... Impartise lumea cum credea el ca se cuvine in a directiona biserica catre dezvoltarea pe care el o simtea prielnica.
Totul parea sa ii mearga bine, dar avea si dusmani printre cei de 'religie pura', a locului, acestia il mustrau tot timpul cand incerca acesta sa isi clarifice din cele ce le avea de fapt si in predici.
Nu intelegea unele lucruri. Il vedea pe adam ca find un pion foarte important in biblie: primul copil a lui dumnezeu. Tinea foarte mult la povestile care il speriau in copilarie, cu oameni inghetati care bantuie si astfel nu intelegea cum e o fapta buna sa invii o persoana care a murit, care si'a gasit linistea (asta in legatura cu iisus). Nu intelegea cum d'zeu a hotarit potop peste toata lumea care traia pepamant, cand el traise si trebuia sa traiasca in varf de munte; adica el nu avea cum sa vada apa ca se ridica de acolo si sa faca ceva? Nu intelegea el multe... Nu intelegea de ce oamenii resping ideea ca un satanist ar putea sa inteleaga cuvantul lui d'zeu, desi acesta prefera sa zica ca il slujeste pe satan. Nu intelegea sinuciderea, asta nu o intelegea, dar prefera sa creada ca d'zeu ii mai slabeste si pe cei breji dintre ei intr'un fel miraculos pe care nu ni'l dezvaluie noua muritorilor... Nu intelegea de ce muzica violenta e respinsa de biserica, desi aceasta arata si ea dragoste in momente de nervi maximi, ceea ce nu e de fapt atat de usor de gasit.
Nu prefera Bede sa isi gaseasca o consoarta, si isi traia viata gasindu'se combinat cu tot felul de starete ce se invarteau pe langa manastirile din care facea el parte. Si asta era ciudat pentru un papa cum s'ar zice. Le cauta el cam des si asta uneori deranja.
Placerea si'o mai gasea in incercarea de a poza pentru artisti ca satan, ii placea sa vada ce nascocesc si acestia prin imaginea propie; dar de asemenea posta si in d'zeu si in arhangheli, cei ce ii starneau interes.
Mai erau si intalniri de urgenta pe care acestia le tineau uneori. Erau chemati la consilii mondiale, erau chemati la revolte populare in fase si se autosesizau in situatii de urgenta.
Asa se intampla si de data aceasta. Vaticanul fusese alertat cum ca de pe continentul nou vine o nava de zbor in viteza catre paris si este neanuntata, dar cara multi oameni de renume si pe drum catre paris afla ca si romania trimitea o astfel de nava. Se gandi ca poate aceea e sansa in care se va reintalni cu copilul care il ajutase si carui i se confesa in drumetiile sale.
Asa si fusese. Baiatul care era protagonistul mascaradei deschise din centrul capitalei, paris, era chiar romanul elev. Acesta intrase in vorba cu o vinitura de pe continentul nou si acestia incepura sa se dea in stamba cu cunostintele pe care le au. Baiatul devenise violent si astfel Bede incerca sa intervina. Incepu sa ii cante la baiat, sau ma rog, cu el, incepu sa ii dea sfaturi din viata proprie, sa il indemne sa plece si el in lume urmandu'i exemplul, macar o perioada, sau sa termine cu nervii si sa se impace cu femeia care il abordase, si era obositor. Tu il asculti pe curvarul si degeneratul asta? se mai auzea din multime...
Bede era batran tare. Dar fata nu inceta. Romanii venisera si cu canisa propie dupa ei sa arate ca cultura muzicala nu inseamna neaparat sa canti, dar inseamna ca si poti face ceva cu ceea ce ai. Fata si fetele ei exagerara cu tachinarile si atunci Bede se ruga la ceruri: doamne, opreste mascarada aceasta! si caini se napustira asupra unei biete fete ce trai intr'o iluzie propie si o consumara in cateva secunde.
Atunci Bede inmarmurii si spuse: acestea sunt ultimele mele cuvinte. Am vazut multe la viata mea, dar cu asta se pune capac. Nu credeam ca se va intampla asa ceva. Baiete, ai dreptate. Iti recomand sa incerci sa devi papa si tu, poate ai calitatile necesare. Atata te rog, vezi sa ma ingroape in biserica sfantul petru si daca nu, du'te cu caini pe ei. Rase si muri.

Povestea unui papa. Devenind.

Si se facea ca erau munti. Si erau mari. Si plini de zapada. Himalaya se numeau. Undeva pe ei statea o familie. Sau mai multe. Colaborarile se faceau aventurand. Si familia aceea avea un copil. Bede se numea aceasta. Intalnise deja multe feluri de oameni: turisti, pelerini, oameni de stiinta, simpli negustori. Dar nu ii placea lui sa stea doar pe munte. Dupa cum auzise lumea ii oferea varietati felurite. Si a crescut mare. Si pe acolo nu avea femeie. Si a plecat.
Incet, incet, a ajuns la marea caspica, asta dupa ce facuse un tur bun al muntilor ce il gazduisera. Invatase respectul pentru animale al triburilor vecine. lucrase cu capre, cu lame, ba intalnise chiar si tigri si elefanti in circuitul in care se avanturase. Dar, hotari sa o ia spre vest.
La marea caspica intalni niste oameni, dar acestia nu vroiau sa il ajute pe degeaba, el vroia sa treaca apa. Se hotari sa le joace jocul si incepu sa ii ajute cu una alta, pana ce se iveste ocazia de a trece apa in siguranta. Deprinse si abilitati de constructie, si abilitati de pescar... Departe de activitatile cu care se putea deprinde pe munte.
El credea ca fusese dorinta zeilor de al plasa in singuratatea de pe munte, dar si ca acestia vor sa il ajute daca e hotarat sa cunoasca mai mult. Incepuse sa se apropie si de cultura popoarelor prin care trecea. Pe langa marea caspica ajunsese la oameni biblici, dar si koranici, si incerca sa se inteleaga cu toti, desi a lui cultura era mult mai diferita decat cea a celor ce ii intalnise.
Dupa ce trecura cateva luni si lucrase in localitatea aceea de cateva luni, reparand case, chiar si cea in care locuia, impinse putin vorba si se facu vazut pe vapor inspre vest.
Incet, incet, intelese ca biblicii au oras de comanda, unde el era atras sa mearge sa inteleaga mai mult, el, care era un om pasnic, care incerca sa atenueze conflicte, si sa isi inteleaga generul opus cat mai bine, desi tinand intelegere si pentru cei de acelasi gener cu el.
Trecuse marea. Se inhaitase cu cativa sa mearga spre cealalta mare, marea neagra. Inca nu stia ce mari il asteapta sau ce culturi, dar se simtea bine, aveau animale de companie, puteau sa isi faca veacul pe unde mergeau, si da, pe unde erau primiti, astfel toata aventura parea sa mearga bine.
La marea 'noua', cea neagra, uni se hotarara sa mearga mai departe pe mare, sa incerce poate si africa, dar Bede se hotari ca e inca prea devreme pentru el sa se desparta de climatul in care se simtea el prielnic, si astfel hotari sa o ia pe jos, deasupra marii.
Planurile sale se rezolvau, incet. Se zbatea putin sa calmeze pe unii si pe altii, de votca si de dragoste, de saracie si bogatie, ajunsese un calator cunoscut, bun pentru taramul care il strabate.
Ajunse la vest de mare. era in romania. Oamenii il priveau intrebator, dar se multumeau ca e un om descurcaret. In delta oamenii vorbeau despre pesti, pasari si orase care sunt mai dezvoltate decat ei. Astfel afla ca un oras capitala e destul de aproape si ajunse in Bucuresti. Acolo se simtea ciudat. Oras aglomerat, mare, plin de agitatie. Intelesese ca acest oras are un conflict mutual cu un alt oras, Timisoara. Si dupa ce isi culese un calup de informatii, pornise spre Timisoara.
A ajuns la o intitutie educationala. Aici copiii erau lasati foarte liberi. Ei isi gaseau perechi in functie de comentarile ce le aveau cu profesorii, faceau sport de buna voie, sau contruiau cate ceva de capul lor, dansau; nu intelegea Bede ce putea sa fie conflictual cu un asemenea stil de viata.
Copii erau impartiti pe grupuri si aveau lideri. Se hotari sa vorbeasca cu unul dintre ei. Acesta intalnise negociatori de toate felurile, sportivi diversi, si tot felul de specialisti. Dar pe cat era de divers, ei se impotmoleau vorbind despre religie si muzica. Acolo se gaseau si diferentele intre orasele aceastea doua. Bucurestenii nu isi gaseau muzicienii educati, timisorenii cautau sa isi aiba cantaretii educati. In primul oras, erau interlopi si politicieni implicati in industria muzicala. In al doilea, se ocupau profesorii si oameni de urbie. Primul oras se gasea in ortodoxism convins si aveau cateva culturi diferite prin el, cum ar fi tigani sau rusi, pe cand in al doilea oamenii mai aveau parte si de evrei, nemti, italieni, si trecusera chiar si prin catolicism spre reformati.
Atunci Bede a ajuns sa inteleaga si treaba cu religile continentului pe care acum se afla; si hotari sa porneasca spre vatican, influentat fiind si de copilul cu care vorbise si caruia ajunsese sa i se confeseze despre dorinta lui in a avea o femeie, la care i se promisese ajutor.
Pleca spre italia. A ajuns acolo. Aglomerat, dar in smerenie. Competitiv, dar nu in exces.
La locul faptei el explica ca a ajuns sa cunoasca mai multe limbi; este un pacifist convins; traieste viata in numele domnului si nu este un pacatos. Acestia i'au propus sa se inscrie inspre manastirea acestora, vaticanul, si s'a inscris. Ba chiar mai mult, s'a inscris in lupta pentru a deveni papa, fapt ce insemna ca nu are sa se opreasca din a face munca lui benevola.
Nu era convins de reusita lui si astfel s'a intors in romania, la copilul cu care se intelegea. L'a ajutat pe acesta sa inteleaga ca nu e nevoie sa se agate de o figura pe care o iubeste, ci sa incerce sa se agate de o figura care s'ar agata la randu'i de el. Copilul a incercat de asemenea sa isi respecte promisiunea si sa il ajute si pe Bede in a'si gasi o pereche sau o solutie in care sa fie fericit, dar distanta de divin a majoritatii de acolo il facu pe Bede sa plece. S'a hotarit sa viziteze germania si polonia despre care auzise ca o luasera pe o directie diferita cu arhitectura bisericeasca. Se hotari sa incerce sa vada si alpii, cei mai asemanatori cu munti din care provenea pe continentul pe care se afla. Se hotari si le facu.
Tinea foarte atent corespondenta cu biserica sfantul petru din vatican. Dorea deja sa ajunga acolo. Dorea sa afle tainele pe care aceia le tin pentru ei si sa incerce sa le foloseasca pentru a mai atenua din conflictele oamenilor care pe cat ii considera de diferiti, pe atat ii aducea in aceeasi oala metaforica.
Si trecura anii. Un papa muri, si se ajunse la voturile cardinalilor pentru a se decide unul nou.
Pe baza dorintei de apropiere fata de muzicieni si pe baza dorintei de a 'unifica', cu ghilimelele de rigoare o credinta ce parea intr'u mare masura comuna, acestia decisera. Papa Bede urma sa fie noul carmuitor al vaticanului cat il va lasa bunul d'zeu.